Piaţa cafenelelor din România reintră în atenţia jucătorilor internaţionali

Piaţa cafenelelor din România reintră în atenţia jucătorilor internaţionali

Două lanţuri internaţionale de cafenele – Esquires Coffee şi Costa Coffe -, trei distribuitori de cafea – Moak, illy şi stretto – precum şi o serie de fonduri de investiţii sunt interesate de piaţa locală de cafenele şi baruri.

Majoritatea caută să intre printr-o preluare care să le asigure o poziţie puternică pe o piaţă foarte fragmentată unde liderul, Starbucks, are doar 2% din totalul vânzărilor de 4 mld. lei.

În cazul unei eventuale preluări, jucătorii străini se uită către lanţuri mari din piaţa locală a cafenelelor. Pe primele locuri ca vânzări se numără Starbucks, McCafe (parte a McDonald’s), Gloria Jeans, 5 to Go şi The Coffee Shop. Ultimele două sunt afaceri locale, dezvoltate de antreprenori români, astfel că ar putea deveni interesante în cazul unei intrări a unui lanţ străin.

Există exemple pe pieţele din regiune unde preluarea unei reţele străine nu a însemnat o schimbare a brandului sau a modelului de business, ci o adaptare a lui prin adăugarea sintagmelor de genul „by Costa Coffee“.

Starbucks, McCafe (parte a McDonald’s) şi Gloria Jean’s sunt lanţurile internaţionale din top zece care au pariat pe România, unde au între 10 şi 30 de unităţi fiecare. Costa Coffee, un lanţ cu peste 5.000 de unităţi la nivel internaţional, se gândeşte să revină pe piaţa locală, potrivit surselor din piaţă.

Costa Coffee este unul din­tre cele mai extinse lanţuri de cafenele la nivel mon­dial, cu prezenţă pe mai mul­te pieţe din toate colţu­rile globului. Local, compania a venit în 2006 în sistem de franciză.

Încă de la început retailerul şi-a concen­trat atenţia pe Capitală, unde avea deschise toa­te unităţile. Cinci ani mai târziu, într-o perioa­dă marcată de criza financiară şi de pru­denţa românilor în consum, brandul bri­tanic s-a retras de pe piaţă după ce a închis toate unităţile. De altfel, în 2010 compania care opera businessul a intrat în insolvenţă.

Piaţa de cafenele a fost atunci una din­tre cele mai lovite de criză, consumatorii de­ve­nind tot mai atenţi la modul în care îşi chel­tuie banii. Astfel, ieşirile în oraş şi la ca­fea au fost printre primele tăiate de pe listă. În acest context, mai multe branduri im­portante de pe această piaţă au ieşit din joc.

România încă este o piaţă subdezvoltată prin comparaţie cu altele, mai ales că salariul mediu este de sub 500 de euro, printre cele mai mici din Europa, alături de cel din Bulgaria. În acest context, alte lan­ţuri, cum este cel al Caffe Nero sau al ame­ricanilor de la Caribou Coffee, au ales să se extindă pe alte pieţe din lume, nu în Ro­mânia. Caffe Nero spre exemplu este pe pia­ţa din Polonia, aceasta fiind singura ţară din regiune unde brandul este prezent. Po­lonia este cea mai puternică economie re­gio­nală, cu un salariu mediu dublu faţă de România.

În afară de Starbucks, piaţa cafenelelor şi barurilor din România mai găzduieşte câteva nume internaţionale, precum Gloria Jean’s sau Brioche Dorée, însă este puternic fragmentată, fiind împărţită între un număr foarte mare de jucători locali.

Pe piaţa cafenelelor şi restaurantelor din România se deschid şi se închid anual câteva sute de unităţi, mulţi dintre noii jucători având o viaţă scurtă, de doar câteva luni. Noile unităţi se deschid în principal în Bucureşti şi în marile oraşe de provincie, în zonele turistice, cu trafic pietonal mare.